Din cauza conditiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptata varianta unui baraj de beton in arc cu dubla curbura cu rost perimetral. Aceasta solutie a implicat realizarea unui soclu de fundatie prelungit pe malul stang cu o aripa parabolica. Acest soclu permite o simetrizare a sectiunii in care este executat barajul propriu zis si permite o preluare mai buna a diferentelor modulelor de elasticitate ale rocei de pe cei doi versanti. De asemenea, soclul permitea o adaptare mai buna la conditiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu roca alterata.

Terenul de fundatie a fost consolidat printr-un voal de etansare realitat prin injectii cu lapte de ciment. Intre barajul parabolic si versantul stang s-a mai executat si o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai buna a barajului cu versantul.
Barajul are o inaltime deasupra fundatiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea totala a coronamentului barajului este de 455 m.
Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrari de consolidare a ambilor versanti prin ancorare cu cabluri pretensionate.
Cu toate aceste lucrari, in timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltratii mari pe sub soclu, depasind 150 l/s si deplasari ale structurii la contactul dintre arcul central si aripa parabolica. Ca urmare, s-au executat diferite lucrari suplimentare printre care suplimentarea voalului de etansare, amplificarea sistemului de drenaj si acoperirea partii aval a versantului stang cu blocuri de beton in trepte de 6 -8 m, ancorate in adancime cu cabluri pretensionate.
Cu aceste masuri, infiltratiile au incetat iar comportarea barajului si a versantilor au ramas in limite admisibile.
Lucrarile de executie a barajului Paltinu au inceput in 1966, barajul fiind dat in functiune in 1971. O a doua etapa de consolidari a fost executata in intervalul 1976 - 1982.
Lucrari anexa
Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descarcator de suprafata de tip palnie. Tot in turnul deversorului palnie s-a mai executat o golire de semiadancime. In plus, mai exista si o golire de fund, executata intr-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosita si pentru devierea debitelor in timpul costructiei barajului. Golirea de fund este controlata prin vane situate la iesirea galeriei de deviere si are o capacitate de descarcare de 50 m³/s.
La piciorul barajului s-a executat o centrala hidroelectrica cu o putere instalata de 10 MW. Centrala este echipata cu doua turbine de tip Francis.
Centrala Hidroelectrica Paltinu
Realizatori
Inginer proiectant
Sef santier executie
Institut de proiectare ISPH
Executant
Beneficiar
Amplasament
Raul
Bazinul hidrografic
Localizare Judetul Prahova, Romania
Latitudine
Longitudine
Coordonate geografice
Anul inceperii executiei
Anul darii in functiune
Parametri hidraulici
Tipul centralei centrala-baraj
Cota amonte 649,00 m.d.M.
Cota aval 555,00 m.d.M.
Caderea 94,00 m.
Debit instalat 15,00 m³/s.
Numar si tip de agregate {{{numar-tip-agregate}}}
Parametri energetici
Putere instalata 10,00 MW.
Productie de energie 30,20 GWh/an.
class="hiddenStructure"
Sistemul de gospodarire a apelor
Barajul Paltinu serveste in principal pentru alimentarea cu apa potabila si industiala a municipiilor Cimpina (Campina) si Ploiesti. In subsidiar, barajul asigura si apa pentru irigarea a 9.000 ha in lunca raului Prahova in zona Baicoi-Ploiesti si pentru salubrizarea raului Dambul din Ploiesti Pentru realizarea acestor efecte, barajul Paltinu este inclus intr-un sistem de gospodarire a apelor din care mai fac parte urmatoarele lucrari:
* barajul Voila de pe raul Doftana;
* Statia de tratare a apei potabile de la Voila;
* Conducta de alimentare cu apa Voila-Ploiesti care serveste si la alimentarea cu apa a localitatilor de pe traseu;
* Priza de pe raul Prahova din zona Baicoi:
* Canalul Baicoi-Ploiesti realizat pe prima portiune in canal deschis deservind sistemul de irigatii iar pe ultima portiune in caseta de beton inchisa pentru alimentarea cu apa a industriilor din zona Brazi;
* Sistemul de puturi pentru captarea apelor subterane din zona Baicoi sursa utilizata in paralel cu resursele raului Doftana pentru alimentarea cu apa potabila;
* Regularizarea raului Dambul in zona municipiului Ploiesti si in aval.